De ce vegan/raw-vegan?

Intre mine si dulciurile raw-vegane este o poveste de dragoste iremediabila. Pasiunea pentru „cofetarit” am descoperit-o din intamplare sau mai bine zis, ea m-a descoperit pe mine. Nu am povestit prea multe despre parcursul meu catre persoana care sunt astazi, insa alimentatia in mare parte vegana, pe langa tot procesul de trezire spirituala si emotionala prin care am trecut, a contribuit mult la dobandirea linistii interioare si starii generale de echilibru pe care incep sa o dobandesc in permanenta.

Am inceput sa gatesc acum aproximativ 2 ani cand am ales sa imi schimb obiceiurile alimentare  in urma unor probleme de sanatate. Fara nicio recomandare, am renuntat pur si simplu la carne fara sa imi dau seama, pestele il consum foarte rar, lactatele le mentin la minimum, iar oua inca consum ocazional. Nu ma numesc vegana si nici macar vegetariana, insa sunt constienta de beneficiile unei alimentatii bazate pe plante, atat din punct de vedere al sanatatii, cat si al sustenabilitatii la nivel global. Industria alimentara polueaza extrem de mult, consuma mult mai multe resurse decat ar fi necesar pentru noi, oamenii, daca am adopta o alimentatie vegana intru totul, asa cum ar fi si firesc. Nu am sa intru in acest subiect pentru ca nu militez pentru veganism inca si nu imi doresc sa convertesc pe nimeni, dar cred ca toti oamenii ar trebui sa fie mult mai constienti asupra alimentatiei.

Cum incepe o pasiune pentru „cofetarit” raw-vegan?

Revenind la povestea despre dulciurile raw-vegane, totul a inceput atunci cand, gatind, mi-am dat seama ca pur si simplu asta imi place cel mai tare sa fac. Mi-am luat energia din asta de atatea ori si m-am regasit atat de tare in asta, incat mi-am dat seama ca este drumul meu. Mi-am dat demisia de la jobul pe care il aveam, un mediu toxic cu care nu ma mai identificam deloc si am inceput un curs de bucatarie vegana, unde am invatat atat informatii de nutritie vegana,  cat si preparate vegane si am obtinut o diploma de bucatar vegetarian/dietetician.

Intre timp, primeam invitatii la interviuri pentru joburi la care aplicasem, pe diverse pozititii la care acum cativa ani aspiram cu ardoare. Dupa fiecare oferta pe care o primeam, ma convingeam si mai tare ca eu nu vreau sa fac asta. Nu vreau sa lucrez intr-un birou, nu vreau sa fac ceva ce nu ma reprezinta in totalitate, nu vreau sa fac ceva doar pentru bani sau doar pentru ca suna bine cand ma intreaba lumea cu ce ma ocup.

Pentru mine, acest curs este doar un inceput. Am inceput sa lucrez acasa pe retete foarte mult, sa citesc despre alimentatia vegana, sa ma informez si sa practic. Si apoi am devenit „cofetar raw-vegan” de-a binelea, fara sa caut acest job neaparat. Pur si simplu a venit spre mine si am primit cu incantare, dornica sa invat cat mai multe si sa sa fac ceva cu dragoste si liniste in suflet. De atunci, au inceput sa vina catre mine tot felul de informatii legate de nutritie si mi s-au deschis ochii din multe puncte de vedere si inca mai am o gramada de lucruri de invatat!

Imi place la nebunie bucataria vegana – este absolut fascinant cum poti sa gasesti texturi, gusturi, arome si combinatii care dpdv nutritional si organoleptic sunt net superioare si mult mai interesante decat orice preparat cu carne am mancat vreodata. Ador sa gatesc vegan! Insa ce m-a atras cu adevarat au fost dulciurile raw-vegane. Marturisesc ca am avut o slabiciune pentru dulciuri din totdeauna. Daca ma pui sa aleg intre ceva dulce si ceva sarat, mereu o sa aleg dulcele. Si mi s-a parut de-a dreptul incredibil cum cu atata usurinta poti face un desert care este mult mai sanatos decat orice desert clasic si dupa parerea mea, mult mai gustos, prin simplul dar al naturii, caci in bucataria raw-vegana nu se folosesc arome si alte lucruri artificiale.

Sunt dulciurile raw-vegane mai sanatoase?

Dulciurile raw-vegane sunt si ele controversate, in special pentru faptul ca sunt hipercalorice si au, intr-adevar, destul de multe grasimi. Ceea ce omit oamenii este sursa acestor grasimi si a acestor calorii, faptul ca ele provin din nuci, seminte, uleiuri si unturi vegetale si ca vin la pachet cu niste nutrienti, si nu sunt simple calorii goale, cum este adesea in cazul torturilor si prajiturilor clasice. Acestea, fiind facute din faina alba, zahar, lapte animal, unt animal, oua si in general o gramada de arome artificiale, pe langa faptul ca sunt bombe calorice, chiar nu aduc niciun beneficiu. Nimeni nu spune sa nu consumam sau sa fugim de ele! Nu. Nu trebuie sa demonizam niciunul dintre aceste ingrediente si sa stam cu tamaie langa ele. Ci, trebuie sa le cunoastem efectele, sa le limitam si sa pastram o felie de tort clasic pentru o ocazie speciala. Chiar daca torturile raw vegane, dupa cum am spus, sunt mai bogate caloric, in acelasi timp o portie mult mai mica decat una de tort clasic este extra suficienta atat pentru a ne satisface pofta de dulce cat si sunt suficient de satioase. Deci, un tort intreg puteti sa-l tineti mult si bine (se pastreaza foarte bine la congelator, in jur de 3 luni), pentru oricand va loveste pofta de dulce!

Acum, dupa aceasta lunga introducere (am simtit nevoia sa va spun povestea asta), haideti sa va spun cum construim un tort raw-vegan in cel mai simplu mod.

Cum se contruieste un tort raw-vegan?

BLATURILE de tort raw-vegan pot fi facute cu orice combinatie doriti voi dintre urmatoarele:

  • fructe deshidratate /uscate- prune, smochine, ananas, stafide, goji ,
  • nuci uscate – fie facute faina sau maruntite grosier in functie de preferinta pentru textura),- migdale, nuci romanesti, nuci pecan, nuci brazilia, caju, etc ,
  • fulgi de diverse grane si seminte – canepa, chia, in, ovaz, cocos, etc.

Pentru a lega si a indulci blaturile, se folosesc fie fructele uscate, hidratate in apa fierbinte in prealabil – in general curmalele merg cel mai bine, fiind carnoase si suficient de dulci in mod natural, astfel nu mai trebuie adaugat niciun pic de alt indulcitor. Fie putem folosi siropuri naturale precum cel de agave, artar, sau orez, fie miere (care deja nu mai este vegana, insa este folosita in mai toate torturile numite „raw-vegane”). Blaturile, daca se alege o textura mai cremoasa, se pot lega si cu unt de cacao sau ulei de cocos ori alte unturi, acestea avand si abilitatea de a „inchega” mult mai bine compozitia.

CREMELE de tort raw-vegan au la baza caju, mai intotdeauna sau tofu, mai rar (si in general este pentru o prajitura care se coace, gen cheesecake).

  • Caju intotdeauna se hidrateaza cu o noapte inainte pentru creme, altfel el se face faina si nu are nicidecum o textura cremoasa. Caju hidratat se clateste foarte bine cu apa, inainte de a-l pune in compozitia.
  • Pentru indulcirea cremei se foloseste cel mai adesea miere, fie -pt varianta complet vegana siropuri de agave/artar/orez.
  • Pentru inchegarea cremei se foloseste fie ulei de cocos (care nu are chiar atat de multe benficii precum se credea pana acum, deoarece are multe grasimi saturate, insa tot este mai ok decat untul animal), fie crema de cocos care trebuie puse intr-o cantitate putin mai mare ca sa ramana solida compozitia. La 24 de grade, acesta devine lichid. O alta varianta, putin mai costisitoare si poate nu la indemana oricui este untul de cacao, topit in prealabil. Untul de cacao este mult mai solid decat uleiul de cocos, de aceea putem pune o cantitate mai mica si se adauga putina apa in compozitie atunci cand il folosim.

De aici, ne ducem cu aromele unde vrem noi si ajustam ingredientele in functie de tipul de tort pe care vrem sa-l obtinem. Putem adauga fructe  de padure, banane, cacao, extract de vanilie, rom, scortisoara, unt de arahide sau absolut orice dorim. Putem crea aproape orice ne trece prin cap si orice ne pofteste inima, trebuie doar sa experimentam cu gusturile si aromele.

Ordinea in care punem ingredientele pentru crema este improtanta. Este recomandat sa mixam mai intai caju cu miere si apa, dupa caz, ca acestea sa fie deja calde in momentul in care punem uleiul sau untul, pentru ca proprietatea acestora este de a solifica crema, lucru care se intampla la temperaturi scazute. Daca ele intra in contact cu ingrediente reci de la inceput, nu-i a buna.

GLAZURA de tort in cazul in care vrem sa decoram poate sa fie o ciocolata facuta de noi (am sa scriu curand un articol despre cum facem ciocolata acasa) sau una vegana, din comert, pe care o topim si ii mai adaugam putin ulei de cocos. Daca vrem o glazura alba putem face o ciocolata din unt de cacao, ulei de cocos si miere sau doar ulei de cocos si miere.

Iar acum, o sa va impartasesc o reteta de tort, foarte simpla, care mie imi place foarte mult, este vorba de un tort cu „caramel sarat”, accesibil oricui vrea sa faca un tort raw acasa, fara bataie de cap, dar super aromat.

             TORT RAW-VEGAN CU CARAMEL SARAT

Blat:

200 g midgale ( eu folosesc in general 100 migdale hidratate si 100 uscate)

160 g curmale (daca folositi migdale uscate in totalitate, le puteti hidrata putin in apa)

praf mic de sare.

 

Migdalele se maruntesc in procesor grosier impreuna cu sarea, apoi se adauga curmalele. In functie de puterea procesorului vostru, se mixeaza pana obtinem o texturea grunjoasa, dar care se leaga atunci cand o strangem in mana. Blatul se pune intr-o forma de tort de un kg, tapetata cu hartie de copt si se da la congelat pana facem crema.

Crema:

140 g caju hidratat peste noapte

130 g lapte migdale (la temperatura camerei)

100 g ulei de cocos (topit)

2 linguri de suc de lamaie

60 g miere (aici se poate adauga mai mult sau mai putin in functie de cat de dulce vreti, insa tortul are si curmale ca si topping si mie mi s-a parut suficient)

1 lg extract de vanilie natural/jumatate pastaie de vanilie

Caju se blendeaza cu sucul de lamaie si laptele de migdale. Se adauga mierea si esenta si se mai blendeaza putin, apoi se adauga si uleiul de cocos topit. Se blendeza toate impreuna, pana capata o textura fina si cremoasa. Se toarna peste blat si se da la congelator.

Topping:

120 curmale medjool sau curmale obisnuite putin hidratate

75 g fulgi de migdale sarati

50 g ciocolata (optional)

Curmalele le „ciopartim” destul de fin. Daca fulgii de migdale nu au sare, puten sa puntem putina sare peste curmalele ciopartite. Dupa ce compozitia de crema s-a intarit putin (nu foarte ferma, dar nici lichida), punem acestea deasupra cat sa acoperim mare parte din suprafata. Aceste toppinguri tin locul unui „caramel sarat”, insa se poate face si un caramel lichid din curmale hidratate si blendate cu apa si putina sare, sau din zahar de cocos, daca nu aveti o problema cu asta. Tortul se lasa la congelat minim 4 ore, preferabil peste noapte.Daca vrem si ciocolata, aceasta o topim si facem un grilaj cu ea, in momentul in care scoatem tortul din congelator (a doua zi) .

Tortul se pastreaza apoi la frigider timp de maxim o saptamana , unde textura va devei destul de cremoasa, avand in compozitie ulei si lapte de migdale, ci nu unt, dar totusi se va taia ferm. La congelator el rezista pana la 3 luni. Mie mi-a placut atat de tare reteta asta atunci cand am facut-o prima oara incat am dus cate o felie la vreo 4 cunoscuti si unul din ei a spus ca seamana la gust cu Kinder Pingui :)) Asa sa fie, daca-i bun. Cert este ca e mult mai sanatos si cred eu ca si mai gustos. 😀

Daca incercati reteta, dati-mi de stire sa stiu cum va iese!!

Daca vreti sa vedeti si alte retete, in categoria IN BUCATARIA MEA gasiti mai multe chestii yum 😀